La multi ani 2011

          Am paşit cu bine în noul an, şi încerc să-mi fac planul pe anul ăsta. În primul rând, acest an se va axa în primul rând pe mine. Voi face ordine în viaţa mea, şi voi avea mai multă grijă de mine, astfel pentru 2011 mi-am propus:

• Să las deoparte toata lenea care m-a copleşit de jumătate de an;
• Să-mi fac mai mult timp pentru fiecare prieten în parte;
• Să scap de acea indiferenţă care mă cuprinde de multe ori cu privire la ce mă înconjoară;
• Să fiu mai bună, adică să acord mai mult credit persoanelor cu care intru în contact;
• Să reduc timpul petrecut la Tv la filme, şi pe cel petrecut la calculator pe mess;
• Să învăţ să gătesc decent;
• Să-mi găsesc un job;
• Nu doar să gândesc, ci să mă şi comport cu mai multă maturitate;
• Să am mai multă răbdare;
• Să citesc mai mult.

             În linii mari, acestea sunt planurile realiste pe 2011. Ar mai fi de zis, şi chiar aş fi fericită dacă la sfârşitul anului îmi voi depăşi listuţa.

În prag de sărbători

         Am început postarea printr-un colind, pe care îl ascult cu mare drag. Da, pot să zic că pentru mine, oficial au început sărbătorile.Chiar dacă afară nu e tocmai vremea care-mi place mie atât de mult din apropierea sărbătorilor, adică să ningă liniştit, cu fulgi mari, fără vânt, zăpada pare totuşi un lucru indispensabil unui Crăciun reuşit. Pot să zic că mi-am incheiat socotelile pe anul acesta, şi că sper, ca toată lumea de altfel, într-un an mai bun, care sa-mi aducă mai multă minte, satisfactii mai mari pe toate planurile, sănătate.

       Abia aştept să mă duc acasă, la ai mei parinţi, pentru că doar în familie pot simţi cu adevărat spiritul sărbătorilor. Anul acesta îl văd ca pe unul mult mai liniştit, cred că din colindător mă voi transforma în gazdă, una primitoare bineînţeles. Trebuie să mă trec pe lista de prezenţă la mamaia, că deja a devenit o tradiţie ca în fiecare an să ma duc sa fac cu ea deliciosele turte tradiţionale, din acelea cu nucă, lămâie,zahăr, care sunt preferatele mele. Aaa şi să nu uit, deşi nu mă aşteptam, moşul a trecut mai devreme pe la mine. Sâc, sâc!
Da, nu mai am stare, dar tare-mi mai e dor de casă...

       Vă urez sărbători fericite, şi să ne vedem cu bine în urmatorul an!

Vama Veche-Epilogue

De prin Romania adunate... partea 1

              Acum ceva timp, am început o listă cu lucruri de făcut într-o viaţă şi ca o fetiţă conştiincioasă ce sunt, încep uşor uşor să bifez din ele. Unul din acele lucruri încă nefăcute, a fost acela de a dona sânge (şi nu ma refer la analize medicale, ci strict la dorinţa de a face un bine). Cu ceva timp în urmă (cred că şi acum) se difuza la televizor un spot publicitar în care se încuraja donarea de sânge. De asemeni există diverse campanii prin care se încearcă o sensibilizare a românului. Totul sună foarte frumos în teorie, dar ghici ce?! se pare că nu la fel stă treaba şi când vine vorba de practică.

               Aseară am intrat pe diverse site-uri de specialitate, m-am informat cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinesc (sa fiu majoră, sănătoasă, peste 50 de kg, să nu donez la distanţe mai mici de 90 de zile parcă), bucuroasă că totul pare aşa de uşor, azi cum am scăpat de la facultate, dusă am fost spre centrul de colectare împreună cu Bubu, prietena mea.

                Ajunse acolo, am fost imediat informate că programul e de la 8 la 12, adăugând apoi că ei colectează sânge doar până la 10, având nişte motivaţii care îmi depăşesc capacitatea de înţelegere. Mai departe foarte "profesionist" şi tacticos, domnul de la gişeu are următorul dialog cu Bubu:

             "Dl: - Aveti peste 50 de kg?

              Bubu: - Da, am 5* kg.

               Dl: - Bun, te ia!" (a se observa subtila trecere de la politete la per-tu, şi nu numai)

Ori sunt eu prea distrată, ori omul acela chiar avea impresia că noi am venit acolo pe post de marfă. Eh...

Mai departe suntem informate că mai bine nu mai venim, că oricum acum că vin sărbătorile, pe acolo va fi foarte aglomerat, şi vom sta la coadă, bonurile de ordine împarţindu-se dimineaţa, adică am fost expediate "repede-repejor". Iar imi scapă ceva... ce legătură au sarbătorile cu faptul că eu vreau să donez nişte sânge? Chiar sunt românii mai darnici de sărbători? Aş vrea să cred ca da! Sau poate are legatură cu acele bonuri, sau bani (nu ştiu exact ce se oferă) care motivează omul să doneze (prin donare eu inţeleg a oferi ceva, fără a aştepta altceva în schimb), pentru a-şi mai cumpăra un muşchiuleţ de porc, nişte cozonaci. Din pacate tind să cred ca cea de-a doua variantă se apropie de adevăr....

Ca o concluzie, bine zice vorba "Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul!" 

Toate cele bune, G.

Bucătăreală partea 1

            După o zi de alergat prin oraş la cumpărături de ... haine bineînţeles, m-am dus ca tot omul să fac o aprovizionare cu de-ale gurii. Aşa am ajuns eu frumuşel acasă cu o minunaţie de tavă cu ficăţei de pui, pe care apropo îi ador. Şi ce a făcut Geanina.... conştientă de constantul esec de prin bucătărie (a se vedea arsura de la mânuţă), dar perseverentă, încinge una bucata de ulei apoi, cu foamea-n gât pune repede ficaţeii congelaţi direct în tigaie. Prin nu ştiu ce "reacţiune chimică" s-a produs o flacară imensă până-n tavan, exact ca în desenele animate, după un răsunator "sfââârrrr". 

Concluzia: să o convingă cineva pe fata asta să se lase de gătit!!!

Vă pup.

My sister

             Doua postari pe zi e prea mult, chiar si pentru mine, dar nu ma pot abtine. Se pare ca am un mic geniu in familie de care sunt foarte mandra. Voi pune mai jos o compunere a surorii mele, caci despre ea e vorba. Parerea mea e ca se exprima frumos pt 14 ani. Nah, e sormea, sunt obiectiva. Daca nu eu, atunci cine....


Iarna este anotimpul minune! Si stiti de ce? Va voi spune imediat.
Cand iarna vine timpul trece nebuneste, aducand vacanta mult asteptata. Nu e minunata vacanta? Aduce odihna binemeritata.
Cand vine decembrie, fericirea se citeste pe buzele si in ochii nostri. Stim ca odata cu aceasta luna fulgii de nea isi vor face aparitia. Cateodata se intampla mai devreme, cateodata mai tarziu; dar cert este ca privim neincet in sus, spre cerul care pare sa explodeze in mii de fulgi de zapada in orice clipa.
Si acum vine problema cu Mos Craciun. Si ce daca am crescut? Asta inseamna ca nu avem nevoie de inca un motiv pentru care sa consideram ca iarna e minunata?
Cand asta se intampla, sarbatorile incep sa se ingramadeasca la usa noastra. Alt motiv care plaseaza anotimpul iarna pe locul I.
Bradul este primul care spune ca sarbatorile vin, iar noi trebuie sa zambim. Cui nu-i place sa impodobeasca bradul? Cu cat mai repede cu atat mai bine. Parca ne da speranta ca vacanta va tine mai mult. Ar fi frumos nu? Bradul meu a stat impodobit anul trecut, pana pe la sfarsitul lui ianuarie.
Primii fulgi de nea sunt minunati. Nici nu se asterne bine stratul de zapada, ca si incepe lupta iernii. Devenim toti niste oameni vii de zapada. Ca veni vorba de oameni de zapada, abia astept sa fac unul anul aceste! Sper sa-mi iasa mai mare decat cel de anul trecut!
Stiti ce imi mai place mie in luna decembrie? Cozonacii! In ultima vreme a devenit o moda sa cumparam cozonaci gata facuti. Dar sincer, mie imi plac cei firbinti, care te ard pe cerul gurii. Sunt primii pe lista da Craciun.
Si sa nu uitam de colinde. In grupuri mari colindam case cunoscute, dar si necunoscute. Suntem primiti cu caldura, dar mai sunt si momente in care ni se inchide usa in nas. Nu-i nimic, va deschide sigur urmatorul.
Sper ca v-am trezit entuziasmul in ceea ce priveste iarna.

Sarbatori fericite!!

Romania sa fii sanatoasa!

        1 Decembrie. Ziua nationala a Romaniei. Nici nu stiu ce sa zic... personal eu nu o sarbatoresc, nu ma declar patrioata., singurul lucru bun la ziua asta fiind acela ca stau acasa. Imi e rusine ca sunt romanca, ca traiesc in aceasta tara unde decenta este deja un lux pe care putin ni-l permitem, unde iti este frica sa intri intr-un spital, unde oamenii se bat cu pumnul in piept, dar sunt primii care primesc mita. La 19 ani, sunt dezamagita de aceasta tara, de sistemul de invatamant, de faptul ca desi generatia mea reprezinta viitorul, primim cate un sut in fund de fiecare data cand indraznim sa speram la mai bine. 

       Multumesc lui Dumnezeu pentru minunatii parinti pe care mi i-a oferit, care dintr-un salariu mizer au reusit sa-mi ofere tot ce au crezut ei ca e mai bine, sacrificandu-se pentru mine si sora mea, si inainte de toate mi-au oferit o educatie aleasa. Romania nu m-a ajutat cu nimic... 

       Suntem o tara plina de ipocriti, la televizor promovandu-se numai nonvalori, si oameni superficiali in gandire, cu pregatiri slabe, unde raitingul il fac emisiunile la care vine Sensuala si Bianca Dragusanu, oamenii valorosi fiind prea putin cunoscuti, reprezentand clasa de jos intr-o lume cu valorile intoarse pe dos. Ne plangem de criza, dar noi ne facem propria noastra criza, ridicam din umeri si acceptam toate rahaturile care vin de la dragii din conducere. Halal democratie. 

       Sunt prima care voi raspunde cu "DA" la intrebarea: ,,Ai da Romania pe o alta tara?"

Va urez o zi frumoasa!

G.