miercuri, 27 octombrie 2010
Funny moments
La cate se intampla in tara asta, noi romanii vom ramane niste carcotasi, macar unii dintre noi. Mai facem si noi haz de necaz... Azi a fost o zi de... dormit, facut copii sau numarat bani, alege tu varianta. In ultima perioada, am tot stat la discutii cu fel si fel de persoane, mai mult sau mai putin citite, umblate.. sau nu, in orice caz m-am amuzat teribil. E bine ca reusesc sa ma detasez de anumite lucruri, si sa rad din suflet. Am gena asta a rasului, si promit sa nu ma tratez. Mi-a zis cu ceva timp in urma o persoana ca eu nu stiu sa fiu serioasa cica, si ca el nu stie cand sa ma creada, si ce sa creada din cate zic eu. Iaca na si tu! Imi place sa ma mai las dusa de val, si cand revin asupra a ceea ce am zis, nici mie nu-mi vine sa cred. Inchei aici ca ma abat de la drum :D Va pup!
joi, 21 octombrie 2010
De maine ma las...
Astazi am avut o zi proasta, foarte proasta. Nu cred ca are rost sa dezvoltul subiectul "invatamantul din Romania", ca stim cu totii cum sta treaba, chiar daca unii nu ar recunoaste nici in ruptul capului ca e unul de cacat. Cred ca ma ajunsese oboseala, mai ales ca am un program... "incarcat" nu e termenul potrivit, ci mai degraba dezorganizat, al cursurilor. Trebuie sa ciulesc urechile foarte bine, sa intreb in stanga si in dreapta ca sa aflu pe unde mama naibii mai am cursuri (in orar fiind o cu totul alta poveste). Dar deh.. am vrut studentie, si asta inseamna sa o iau si cu bine si cu rele, si sa ma bucur de aceasta perioada frumoasa.
Ar fi o nesimtire sa neg faptul ca e frumos si la facultate, dar momentan nu reusesc sa ma organizez in niciun chip. Trebuie sa reusesc sa-mi fac un program in care sa imbin orele petrecute pe drumuri si la facultate, cu programul de "gateala a bucatelor", cu facutul curateniei, cu tinutul socotelilor in casa si in acelasi timp sa-mi aloc un minim de timp dedicat varstei mele, adica iesirilor in oras. Iar asta fara a cadea lata in pat la venirea serii...
Sa nu crezi ca ma plang (chiar daca asta fac) dar ajung la capatul puterilor, si simt ca nu am dat nici jumate din ceea ce pot.
Pa pa.
Ar fi o nesimtire sa neg faptul ca e frumos si la facultate, dar momentan nu reusesc sa ma organizez in niciun chip. Trebuie sa reusesc sa-mi fac un program in care sa imbin orele petrecute pe drumuri si la facultate, cu programul de "gateala a bucatelor", cu facutul curateniei, cu tinutul socotelilor in casa si in acelasi timp sa-mi aloc un minim de timp dedicat varstei mele, adica iesirilor in oras. Iar asta fara a cadea lata in pat la venirea serii...
Sa nu crezi ca ma plang (chiar daca asta fac) dar ajung la capatul puterilor, si simt ca nu am dat nici jumate din ceea ce pot.
Pa pa.
miercuri, 20 octombrie 2010
Prietenii mei
Am vorbit in seara asta cu o prietena a mea, care din pacate este departe de mine acum, dar asta nu este o piedica in calea prieteniei noastre, o prietenie adevarata, trainica, apelativul nostru spunand tot "prietena mea de peste 49 de ani... ", si asta mi-a dat de gandit asupra unei teme... prietenia. Acest articol vreau sa-l dedic prietenilor mei adevarati, iar in randurile de mai jos, chiar daca nu voi da nume, cu siguranta fiecare din ei se va regasi. Iar ordinea de mai jos nu conteaza, toti sunt la fel de importanti pentru mine.
Pam pam... bubulino, na ca ti-a venit randul. Cu tine fac foarte multe lucruri care in mod obisnuit nu ma caracterizeaza, iar prietenia noastra e cu "dute-vino", foarte intensa si plina de momente palpitante. Aparent total diferite, cu gusturi la polurile opuse, in esenta niste romantice incurabile. Mai tii minte cand te-au turmentat niste nevinovate bombonele cu rom? :)) te iubesc fah.
Va pupa Geani.
Voi incepe cu ea, ca tot m-a inspirat. E o fata a carui personalitate te poate coplesi, incapatanata, desteapta si trecuta intr-un fel prin viata. Desi prietenia noastra e relativ recenta... ne-am imprietenit cam acum 3 ani, s-a dezvoltat rapid si a inflorit foarte frumos. Cu ea am facut show la mare.. se stie nu?! si bineinteles la munte, am baut cafele la (deja) faimoasa pizzerie, ne-am smiorcait una pe umerii celeilalte si ne-am zbenguit pe unde am putut, ne-am fugarit pe holurile scolii, am ras de Gilda, Arlechina, doamna Shori, si ne-am certat la "10 lucruri intr-o valiza" pentru ca trisa punand praf si elefanti intr-o biata valiza. Te iubesc.
Ea e prietena mea din clasa 1, o fata timida, linistita, sufletista si de o inocenta pe care rar o mai intalnesti... dar aceasta domnisorica mi-a mancat sanatatile, nu alta, prin incapatanarea ei (stiu ca razi, sau macar zambesti citind acestea). "Mergi cu noi la club? -NU", asta e una memorabila. E o perfectionista,devotata si discreta pana la Sf Duh, poti fi sigura ca ceea ce ii impartasesti ei va ajunge cu ea in mormant. Sigur ti-am zis de multe ori, dar iti voi repeta... prietenia ta e foarte importanta pentru mine.. printre atatia zanateci tu aduci un echilibru, ne mai aduci la adevar. Si nu uita, te iubesc.
Ha ha ha... acum e acum... Urmatoarea ea, e o diva, un fenomen. Frumoasa este, de-a lu' Marin este. Cu ea rad cat e ziua de lunga, barfim, criticam, spunem multe rautati. Aaaaa.. si am fost cu ea la gradinita, in clasele primare, gimnaziu, liceu! si acum facultate!!! Cum ziceam noi... daca una din noi era baiat.. acum eram si luati. O apreciez pentru ca, chiar daca uneori se mai indeparteaza de mine, mereu revenim la prietenie, nu stie sa tina suparari, e o mamoasa si nu epuizam niciodata subiectele de conversatie. Vino incoa' sa te pup. Te iubesc si pe tine chitroaso.
Pam pam... bubulino, na ca ti-a venit randul. Cu tine fac foarte multe lucruri care in mod obisnuit nu ma caracterizeaza, iar prietenia noastra e cu "dute-vino", foarte intensa si plina de momente palpitante. Aparent total diferite, cu gusturi la polurile opuse, in esenta niste romantice incurabile. Mai tii minte cand te-au turmentat niste nevinovate bombonele cu rom? :)) te iubesc fah.
The first boy... Cu el e o prietenie plina de "feeling" nah! L-am cunoscut intr-un moment mai putin placut, intr-un spital, acum vreo 5 ani sa fie oare? (astept sa ma corectezi). Aici pot spune cu mana pe inima "niciodata sa nu spui niciodata" pentru ca niciodata nu am crezut ca se va transforma intr-o prietenie asa de frumoasa si sincera. El e un baiat foarte destept, sensibil si mamos si tatos, e un geniu care picteaza cu suflet (multumesc inca o data pentru stii tu ce) dar si un nebunatic cu glumele la zi. Stiu ca ma pot baza oricand pe tine, si iti multumesc.
Urmatorul baiat... ha! un nebun, care are grija de mine, stim noi... Mai departe imi voi acorda un binemeritat moment de hahahaha. Si iar hahahaha ce bine ne-am mai distrat. Chiar daca de multe ori imi venea sa te bat (din dragoste fireste) te-ai dovedit un prieten foarte bun... si stiu ca va rezista prietenia noastra. El este un baiat istet, cu care razi pana iti crapa obrazul si pe care il iubesc ca pe un frate.
In speranta ca nu am sarit pe nimeni, te las sa te delectezi TU, fiecare prieten al meu in parte.Cu urmatoarea Ea am facut clatite, tort de ziua ei ( nu-l voi uita ever) si ne-am zbenguit in copilarie... Acum e fata la casa ei, linistita si fidela :)). Nici mie nu-mi vine sa cred ca fata aia frumoasa care schimba baietii mai ceva ca pe cioarapi si-a gasit in sfarsit o persoana careia sa-i devina fidela. Draga mea, te-ai maturizat intr-un mod frumos, ai devenit o femeie in adevaratul sens al cuvantului. Te iubesc si pe tine.
Va pupa Geani.
marți, 19 octombrie 2010
Fila de inceput
Dupa multe incercari nereusite de altfel de a-mi face un blog, iata ca am incercat din nou, intr-o noua formula. M-am gandit ceva timp cu ce sa incep, ca deh fiind prima postare ar trebui sa impresionez nu?! Dar eu zic sa nu ma lungesc din prima prea mult si sa iti zic doar atat: sa nu ma iei (aproape) niciodata in serios... nu vreau sa te fac sa te crizezi, sa plangi si sa te emotionezi (nu neaparat in aceasta ordine) si iti zic ca ai dreptul sa critici ce spun eu, dar nu te astepta sa te iau in serios. Te pup pe obrajori. Pa!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)



